Marţi, 2 noiembrie 2010, la sediile ambasadelor Rusiei şi Elveţiei au explodat câte un colet-capcană, iar la sediile ambasadelor Bulgariei, Chile şi Germaniei din Grecia au fost descoperite alte colete-capcană care conţineau explozibili.
Luni, un colet a explodat la sediul unei societăţi de curierat din Atena, în timp ce poliţia a dezamorsat alte două bombe ascunse în pachete. Potrivit poliţiei greceşti, unul dintre pachetele interceptate era destinat preşedintelui francez Nicolas Sarkozy.
Tot marţi, un colet cu explozibil adresat cancelarului Angela Merkel a fost descoperit în Germania. Pachetul a sosit pe adresa cancelariei, în atenţia Angelei Merkel.
Agenţiile de presă s-au grăbit să declare că aceste valuri de atacuri sunt legate de extremiştii de stânga, uitând că a fost afectată chiar şi ambasada Rusiei din Grecia. Prin urmare, afirmaţia că aceste atacuri cu bombă provin de la extremişti de stânga, nu se susţine, fiind falsă.
Mai degrabă toate acestea sunt o operaţiune de tip "false-flag" care are ca scop motivarea adoptarii uor măsuri sau legi care, sub pretextul siguranţei, să restrângă sau chiar să anuleze unele drepturi fundamentale ale omului. Europa nu ar fi prima în această direcţie, pionierul fiind şi de această dată Statele Unite care au adoptat o serie de măsuri "anti-terorism" ca urmare a evenimentelor din 11 septembrie (dovedite ulterior a fi tot o operaţiune de tip "false-flag", fiind plănuite şi îndeplinite de oameni din interiorul CIA).
Operaţiune "false-flag"
Acestea sunt operaţiuni realizate sub acoperire, cu scopul de a păcăli publicul în aşa fel încât operaţiunile apar ca fiind îndeplinite de alte entităţi decât cele reale. Numele derivă din conceptul militar: purtarea unui steag diferit de cel al ţării care demarează operaţiunea.
Operaţiunile tip "false-flag" nu sunt apanajul unei anumite ţări, ele fiind folosite atât de către Statele Unite (vezi Irak), cât şi de Rusia (vezi Afganistan), Germania, Franta, etc, în funcţie de scopurile particulare pentru care sunt plănuite.
Recentul val de explozii are toate caracteristicile unei operaţiuni "false-flag": sunt afectate multe obiective de importanţă politică (ambasade, lideri), par a fi justificate (Grecia se află întro puternică recesiune economică), şi servesc scopului urmărit.
Dar care este acest scop? Evident, elaborarea şi intrarea în vigoare a unei serii de măsuri care să prevină pe viitor asemenea "evenimente" care pun în pericol siguranţa. Aceste măsuri pot include chiar legi speciale, şi mai mult ca sigur vor anihila în primul rând unele drepturi fundamentale ale omului, ca în cazul Statelor Unite.
Privind retrospectiv, evenimentele din 11 septembrie au permis SUA să adopte legi care în mod normal ar fi fost respinse imediat, ele încălcând Carta Drepturilor Omului a ONU la care şi SUA a aderat. De data aceasta, succesul episodului american a determinat Europa să adopte acelaşi plan, acelaşi tip de strategie, pentru a ajunge la acelaşi tip de rezultat: o lege anti-terorism care spulberă drepturi ale omului.
Luni, un colet a explodat la sediul unei societăţi de curierat din Atena, în timp ce poliţia a dezamorsat alte două bombe ascunse în pachete. Potrivit poliţiei greceşti, unul dintre pachetele interceptate era destinat preşedintelui francez Nicolas Sarkozy.
Tot marţi, un colet cu explozibil adresat cancelarului Angela Merkel a fost descoperit în Germania. Pachetul a sosit pe adresa cancelariei, în atenţia Angelei Merkel.
Agenţiile de presă s-au grăbit să declare că aceste valuri de atacuri sunt legate de extremiştii de stânga, uitând că a fost afectată chiar şi ambasada Rusiei din Grecia. Prin urmare, afirmaţia că aceste atacuri cu bombă provin de la extremişti de stânga, nu se susţine, fiind falsă.
Mai degrabă toate acestea sunt o operaţiune de tip "false-flag" care are ca scop motivarea adoptarii uor măsuri sau legi care, sub pretextul siguranţei, să restrângă sau chiar să anuleze unele drepturi fundamentale ale omului. Europa nu ar fi prima în această direcţie, pionierul fiind şi de această dată Statele Unite care au adoptat o serie de măsuri "anti-terorism" ca urmare a evenimentelor din 11 septembrie (dovedite ulterior a fi tot o operaţiune de tip "false-flag", fiind plănuite şi îndeplinite de oameni din interiorul CIA).
Operaţiune "false-flag"Acestea sunt operaţiuni realizate sub acoperire, cu scopul de a păcăli publicul în aşa fel încât operaţiunile apar ca fiind îndeplinite de alte entităţi decât cele reale. Numele derivă din conceptul militar: purtarea unui steag diferit de cel al ţării care demarează operaţiunea.
Operaţiunile tip "false-flag" nu sunt apanajul unei anumite ţări, ele fiind folosite atât de către Statele Unite (vezi Irak), cât şi de Rusia (vezi Afganistan), Germania, Franta, etc, în funcţie de scopurile particulare pentru care sunt plănuite.
Recentul val de explozii are toate caracteristicile unei operaţiuni "false-flag": sunt afectate multe obiective de importanţă politică (ambasade, lideri), par a fi justificate (Grecia se află întro puternică recesiune economică), şi servesc scopului urmărit.
Dar care este acest scop? Evident, elaborarea şi intrarea în vigoare a unei serii de măsuri care să prevină pe viitor asemenea "evenimente" care pun în pericol siguranţa. Aceste măsuri pot include chiar legi speciale, şi mai mult ca sigur vor anihila în primul rând unele drepturi fundamentale ale omului, ca în cazul Statelor Unite.
Privind retrospectiv, evenimentele din 11 septembrie au permis SUA să adopte legi care în mod normal ar fi fost respinse imediat, ele încălcând Carta Drepturilor Omului a ONU la care şi SUA a aderat. De data aceasta, succesul episodului american a determinat Europa să adopte acelaşi plan, acelaşi tip de strategie, pentru a ajunge la acelaşi tip de rezultat: o lege anti-terorism care spulberă drepturi ale omului.
Adresa acestui articol este http://active.info.ms/?a=articles&p=408
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu